Cele mai răsunătoare dezinformări din 2021. Expert: „Credeam că după 2020 nu mai au ce inventa”

0

„Noul coronavirus este o bacterie și se tratează cu antibiotic.”

„Parlamentul european interzice cuvintele «mamă» și «tată».

„Uniunea Europeană vrea să «anuleze» Crăciunul.”

„La Frankfurt s-au dat câte 50 de euro de vot.”

„Masca de protecție conține viermi sau nanotehnologii.”

Sunt câteva dintre dezinformările răsunătoare care au circulat online și offline în anul 2021, inclusiv în spațiul mediatic de la Chișinău. O parte au fost preluate și traduse de pe site-uri străine de tip clickbait. 

Anul trecut, ca și în cei precedenți, instituții de presă afiliate politic au promovat mesaje pro-Kremlin, anti-UE și anti-NATO, în contextul conflictului înghețat din regiunea transnistreană sau a disensiunilor din estul Ucrainei. Anul 2021 a fost și un an electoral în Republica Moldova, care s-a remarcat prin dezinformări și falsuri promovate intenționat și agresiv. Mai mult, am trecut prin al doilea an de pandemie, când spațiul nostru informațional a continuat să fie intoxicat cu știri false și teorii conspiraționiste despre importanța vaccinării ori a măștilor de protecție

Prietene, bine te-am regăsit la Podcast cuMINTE! Sunt Ana Sârbu și în ediția din ianuarie vorbim despre cele mai răsunătoare dezinformări ale anului 2021. Cine se ascunde în spatele acestora, care le este scopul și, mai ales, ce efecte au asupra noastră?

Pentru început, să ne amintim ce este, de fapt, dezinformarea. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, a dezinforma înseamnă a informa greșit, tendențios (în mod intenționat); a induce în eroare. După Vladimir Volkoffautorul celebrului „Tratat de dezinformare”, este tehnica ce permite furnizarea de informații generale eronate unor terți, determinându-i să comită acte colective sau să difuzeze judecăți dorite de dezinformatori. Despre cele mai periculoase și virale dezinformări ale anului trecut discutăm astăzi cu expertul Centrului Român de Politici Europene, Alexandru Damian.

Alex, bună! Mă bucur să te aud chiar dacă te afli peste hotarele țării. Tu ai urmărit și ai analizat anul trecut modul în care au fost promovate știrile false și campaniile de dezinformare în spațiul din Republica Moldova. Care au fost, în opinia ta, cele mai răsunătoare dezinformări? 

Alexandru Damian: Este o întrebare grea. Cred că a fost atât de multe încât mi-e foarte greu să fac un top şi asta pentru că în Moldova am avut şi alegeri şi au fost foarte multe gândite, cred, împotriva Maiei Sandu, în principal, şi probabil PAS în secundar. Dar, desigur, au continuat şi dezinformările privind pandemia de Covid-19. Acestea ocupau, de fapt, agenda. Credeam că nu mai au ce inventa după 2020, când au fost spuse o grămadă de trăsnăi în Republica Moldova pe ceea ce înseamnă ştiri false, dar ştiţi cum se spune – „sky is the limit” pentru ştiri false, pentru dezinformări şi probabil şi pentru laboratoarele ruseşti unde se coc aceste idei. Preferata mea a fost aceea că vaccinul Pfizer provoacă infertilitate. A fost excelentă, pentru că a avut şi componenta asta transnațională, a fost folosită și în România, unde au preluat şi au adăugat că provoacă infertilitate pentru trei generații, nu doar pentru o generație, așa cum se menționa în Republica Moldova. La fel, masca de protecţie, care conţinea ba viermișori, ba nanotehnologie. Și cred că cele clasice, regândite din 2020, când apărea Bill Gates care voia să controleze lumea şi probabil şi Moldova în particular, precum și cele promovate intens de bisericile ortodoxe din Moldova. Pe mine, sincer, m-au speriat ce circumstanțe puteau să aibă şi au fost şi în 2020, şi 2021 şi sunt convins că vor continua în 2022.

Dar de ce anume aceste falsuri, pe care le-ai enumerat, crezi că au devenit virale?

Sunt analizate și sunt gândite special pentru Republica Moldova. Asta este clar. Cred că se pliază foarte bine pe ideea că fostul leadership de la Chișinău, și cel de anul trecut, și media pro-rusă, lucrează pentru a fabrica alte realități în Moldova și asta va submina încrederea în Uniunea Europeană. Respectiv, partidele din Est, cu „respectăm și promovăm familia tradițională, suntem creștini, onorăm tradițiile” s-au mișcat pe aceste mesaje. Scopul mi se pare clar: a fost o încercare de a scădea încrederea în UE, în special din cauza faptului că partidele pro-ruse nu au produs rezultate tangibile. Aici a fost problema – multă dezinformare și rezultate foarte puține. 

Una dintre țintele dezinformărilor care au circulat insistent anul trecut au fost partidele și politicienii de dreapta din țara noastră. Bunăoară, citez un titlu: O nouă lovitură pentru producătorii autohtoni. Maia Sandu a respins legea care sprijină agricultorii, care este un fals promovat de site-uri afiliate socialiștilor. Un alt articol tendențios spune: „Guvernările proeuropene i-au descurajat pe copii să învețe. Intenționăm să schimbăm radical această situație!”. Astfel de dezinformări nu sunt o noutate. Cine se ascunde în spatele lor – cunoaștem, chiar autorii articolelor, adică susținătorii partidelor pro-Kremlin. Care este însă scopul acestora, pe lângă denigrarea imaginii oponenților? Și ce ar trebui să înțelegem din aceste mesaje?

Cred că fiecare dezinformare vine cu ținta sa și cu grupul pe care îl țintește în mod special. Ceea ce am văzut anul trecut în Republica Moldova au fost multe fake-uri îndreptate împotriva UE, împotriva NATO, împotriva partidelor proeuropene, împotriva Maiei Sandu. Cei care le creează țintesc bine, au resurse ca să le promoveze, sunt oameni plătiți care să le promoveze, dar sunt și foarte mulți „idioți utili”, care citesc aceste dezinformări pe un site, îl văd repetat în alte părți și au impresia că este un adevăr. Ei (n.r. persoanele care creează campaniile de dezinformare) se bazează foarte mult pe această lipsă de spirit critic, care este în Republica Moldova. Și nu doar.

Care sunt efectele pe termen lung ale răspândirii unor astfel de mesaje tendențioase? Există oare și consecințe asupra relației dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană?

Cred că dezinformările împotriva UE sau a valorilor europene nu sunt de ieri și nici de astăzi. Sunt probabil de când lumea, iar Moldova este un poligon de testare pentru multe dezinformări și știri false. Sau ce se coace în Rusia sau în spațiul Estic este testat în Republica Moldova, ca mai apoi să fie livrat în România, în mod special. Eu chiar mă gândeam că, pe termen scurt, asupra la cele două rânduri de alegeri, alegeri prezidențiale cu Maia Sandu și parlamentare. De cealaltă parte, pe termen lung, este subminarea încrederii în UE. Din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat, nici în alegeri, nici privind încrederea. Au fost momente atunci când se credea că aceste campanii au succes, erau viralizate, foarte multe știri false penetrau spațiul media. Însă, atâta vreme cât nu le-ai cuplat cu ceva practic, tangibil pentru cetățeni, la alegeri a fost un răspuns clar împotriva știrilor false, împotriva acestor politici pro-Kremlin, iar cetățenii au votat cu ceilalți, cu partidele de dreapta și cele cu valori europene. Nu au subminat valorile europene pe cât s-au așteptat cei care au livrat știrile false pe piață. Efectul nu a fost atât de dramatic, dar rămân un pericol.

Pe lângă geopolitică, un alt subiect a dictat agenda publică de anul trecut în toată lumea – pandemia. Pe măsură ce vaccinurile împotriva Covid-19 devin tot mai accesibile pentru populație, informarea eronată în privința acestora se răspândește rapid pe platformele online. Unul dintre falsurile care a devenit viral pe rețelele sociale a fost, citez, „Noul coronavirus este o bacterie și se tratează cu antibiotic”. Au fost și o multitudine de alte articole precum „De ce ascunde Guvernul reacțiile adverse la vaccinare sau „Masca de protecție conține viermi și nanotehnologii”. Cum ar trebui să reacționeze oamenii atunci când se ciocnesc cu astfel de falsuri? 

Falsul cu masca a început cu faptul că transmitea virusul, apoi – că avea viermi în interior și abia mai apoi au trecut la partea de nanotehnologiile prin care controlau populația. În aceeași pagină erau toate, mi s-a părut extraordinar ca și campanie de viralizare, de crezut de creduli. Trebuie să ne amuzăm când vedem aceste dezinformări, ar trebui să zâmbim, dar, din păcate, nu putem să facem asta. Vedem că efectele acestor campanii de știri false sunt prezente peste tot. Au fost foarte puternice în 2021, țintite pe campania de vaccinare. Aici a fost problema. Dar avem instrument preventiv, se numește vaccin. Este sigur, este testat și retestat. Sunt câteva miliarde de oameni care s-au vaccinat și este deja un an și ceva, dar oricum continuă dezinformările legate de vaccin. Mi se pare amuzant și trist. Faptul că avem 30% de persoane vaccinate în Republica Moldova – media este foarte mică – acesta este și efectul acestor dezinformări. Și nu doar în Moldova. Este un efect foarte mare.

Apropo, anterior, ai lansat împreună cu Vladlena Șubernițchi și cei de la Centrul Român de Politici Europene studiul „Intoxicare și propagandă în gestionarea crizei Covid-19 în Republica Moldova”. Te rugăm să ne explici pe scurt ce conține acest studiu și la ce concluzii ați ajuns. 

L-am lansat în vara lui 2020. Am fost mai pesimiști la subiectul alegerilor. Credeam că o să submineze mai mult alegerile din Republica Moldova. A eșuat un pic previziunea noastră. Atunci s-au adaptat pe Delta, acum pe Omicron. Pe măștile de protecția s-au adaptat la fel. Ceea ce era legat pe partea de vaccin, sunt preluate unele știri tot de atunci. Ceea ce am presupus atunci este că Guvernul de la Chișinău nu s-a schimbat. Cred că asta este principala idee. Nu a fost nicio politică care să combată aceste știri false. Cred că, acum, poți să asculți doar de specialiști și de oamenii care înțeleg și au experiențe în astfel de povești. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Cred că autoritățile publice din Republica Moldova și autoritățile medicale sunt, de fapt, în defensivă. Așteaptă să apară falsurile, dezinformările și mai apoi le combat. Ar trebui să fie invers. Să faci prevenție pe toată partea asta, dar nu se întâmplă asta. Dar asta se întâmplă nu doar în Republica Moldova.

Care este efectul acestei „politici de intoxicare” pentru cetățenii din Republica Moldova? 

Intoxici un om într-atât de mult cu știri false încât el începe să creadă. Nu mai poate înțelege ce este adevărat și ce nu. Dacă spui de o sută de ori o prostie, s-ar putea să o crezi până la urmă. Au fost multe politici de intoxicare. Și interne, și externe. Sunt prezente în continuare în Republica Moldova. Asta este problema. Sunt foarte mulți în Republica Moldova care le preiau și le publică încă o dată. Cred că Guvernul de la Chișinău ar trebui să creeze un ghid de supraviețuire în Republica Moldova privind lupta cu știrile false. Efectiv trebuie să ai o politică de supraviețuire în astfel de situații, când ești lovit de atât de multe dezinformări. Asta afectează de la ceea ce citești, până la partea familiară, la școală. Este un proces continuu de intoxicare și sunt puține metode de prevenire. Ar fi să ascultăm de specialiști, de dezvoltarea spiritului critic și educarea mediatică. Este cel mai simplu lucru pe care îl putem face sau sfătui. Ce ar putea să facă Guvernul de la Chișinău? Să se uite ce se întâmplă în Vestul Europei. Să preia câteva modele de bune practici în lupta cu campaniile de dezinformare. Nu trebuie să inventăm roata la Chișinău, București sau Kiev. Este vorba de educație, de specialiști. Ceea ce și sunt de altfel – specialiștii din funcțiile publice, dar de luat oameni de comunicare, care să creeze campanii de comunicare pe grupuri specifice. Un lucru complicat, îmi este mai simplu mie să vorbesc.

Crezi că ai noștri vor și/sau pot pe bune să facă asta?

Există specialiști la Chișinău care ar putea face acest lucru. Noi am lucrat în Republica Moldova cu elevi și profesori, oameni din sistemul medical pe o serie de activități: workshopuri, dezbateri. Aduceam oameni cu experiență, medici care au lucrat în zona de Covid-19, care explicau profesorilor și elevilor de liceu care este problema cu Covid, de ce trebuie să avem o politică de prevenție, de ce ar trebui să ne vaccinăm. Genul acesta de comunicări are efecte. Funcționează să mergi la grupurile țintă, care încă nu s-au decis dacă cred o știre falsă sau nu. Iată acolo trebuie de mers și de țintit.

Ești optimist că Moldova va fi pe viitor capabilă să-și asigure o securitate informațională deplină? 

Nu cred că există vreo țară care să aibă așa ceva și cred că este imposibil să ai așa ceva în zona estică, unde sunt atât de multe campanii de dezinformare. Nu se va schimba prea curând asta. Vom avea campanii de dezinformare și peste un an, și peste zece ani. Contează foarte mult cum ne repliem, și cum putem să limităm efectele lor. O concluzie: trebuiesc urmărite acele portaluri care lucrează să combată dezinformările. Ele există și în Republica Moldova. Trebuie doar urmărite și citite factual. Ar fi un exercițiu util pentru absolut toată populația Republicii Moldova.

Alexandru, îți mulțumim pentru informațiile prețioase oferite astăzi, iar ție, drag ascultător, nu îți rămâne decât să filtrezi cuMINTEa trează! Urmărește-ne pe Google Podcasts, Apple Podcasts și SoundCloud. Noi ne reauzim curând! 

Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul organizației Black Sea Trust, un proiect al Fondului German Marshall al Statelor Unite. Opiniile exprimate în acest material nu le reprezintă neapărat pe cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor săi.